PBX Telecom

De cand am inceput sa scriu in acest blog am observat ca nu am zis mai nimic despre aplicatiile pe care le-am scris. Asadar, in acest entry ma voi ocupa de Mobile Tracking System, unul din cele mai populare proiecte la care am lucrat vreodata.

Totul a inceput fix acum un an (give or take a few days)… oricum a fost aproape de Craciun. In vremea aia de abia incepusem sa scriu aplicatii pentru telefoanele mobile. Eu la vechiul telefon – the trusty Siemens A50 care si acum merge perfect (il foloseste tata) aveam mereu busola Connex activata. Pe SPV din motive care imi scapa, nu se poate activa cell broadcastingul. Eu inteleg ca Orangeul nu are acest serviciu public, dar chiar au simtit nevoia sa-l zmulga pur si simplu din OS? Stiu sigur ca alte telefoane HTC suporta… dar nu si “Orange” SPV C600. In fine, si stateam eu in acea noapte pe google si siteuri de specialitate incercand sa gasesc un registry hack or something si am dat de niste posturi despre acoperire GSM in diferite tari. E… si din una in alta a inceput sa se contureze ideea despre un soft care sa poata sa-ti zica unde esti in baza informatiilor primite de la reteaua GSM.

Stau in camera singur. In infinita-mi singuratate am vazut filmul lacrimi de iubire… God in halul asta am ajuns. De fapt nu e corect. A fost un film ok… prea ok pentru ce s-a facut in Romania (exceptand clasicile). La noi se da non stop cu “arta neinteleasa” cum imi place sa-i zic eu. Prea putine sunt filmele bune care nu iti amintesc de stupiditatea acestui popor, de viata de la tara si asa mai departe. Personal nu am putut sa suport Morometii. Si cum ziceam, am vazut lacrimi de iubire… facut dupa serial – ca la americani. Se pot observa o gramada de stangacii specific romanesti (sunetul in filmele romanesti este penibil de fiecare data – nu ma refer la coloana sonora), dar overall a iesit ceva frumos. Fac ce fac si tot ma intorc la tarisoara noastra – traiesc in ea si asta imi mananca tot timpul (stim noi de la cine e).

Romania este incredibila – http://www.fightersoft.ehost.us/pics/index.php. Totusi nu inteleg de ce noi aici nu am putut sa ne bucuram si noi de ea… sa avem o viata linistita si sa fim fericiti. Nu inteleg, de ce dupa atat timp cand in sfarsit reintram in Europa nu suntem si noi mai veseli, mai impacati cu noi insine. Nu inteleg de ce dupa ce a cazut URSSul Moldova nu s-a unit cu Romania. Pentru ce au murit si pentru ce s-au chinuit atat “inaintasii” nostrii? Pai cred ca daca Mihai Viteazul ar fi putut sa calatoreasca in timp pe 1 ianuarie 2007 ar fi plans de bucurie… in sfarsit suntem si noi europeni, nu ne mai deranjeaza nimeni, nu ne mai ameninta nimeni. Si totusi… parca nimanui nu-i pasa… “ehehhe intram in …uie” – nu mai asta putem sa zicem si ne e frica de preturile mari care tot ameninta sa apara. S-a pierdut acel feeling comun… acea identitate nationala… acum se poate intampla orice ca este business as usual. Ce conteaza ca UDMR-ul partid prezent in parlament, senat si guvernul Romaniei pune coroane de doliu de ziua Nationala? Cum de nu se intampla absolut nimic?! De ce tacem? De ce nu ne intereseaza ca absolut nimeni nu o ia pe coaja pentru ce a facut dupa revolutie? Cu totii stim ca s-a furat in draci… de ce tinem in noi? Nu pot sa pricep de ce suntem atat de inerti… atat de prosti pana la urma? Cum e posibil ca intr-o tara in care nimeni nu e multumit sa nu fie prezenta la vot? Cum dracu facem noi de ne chinuim mii de ani pentru un lucru si atunci cand il avem nu ne intereseaza? Ce rau imi pare ca am fost mic cand a fost revolutia. Aveam 7 ani. Eram acasa cu tata (lucra in schimbul de seara) si mama a fost la un “meeting” impreuna cu colegele si colegii ei in actuala piata a revolutiei pentru a-l asculta pe Ceausescu. Exact asta a fost d-day cand au inceput sa-l injure cei din multime si au pus tancurile cu apa pe ei. Si cum ziceam, eram acasa cu tata si vine mama gafaind… noi… ahhaha ce faci ma? alergi? Saraca incerca sa explice ca a inceput revolutia ca trageau aia cu tunurile cu apa, ca se calca lumea in picioare si noi nu credeam. Peste cateva ore l-am vazut la TV pe Iliescu… idiotul dracului. Din cauza acestui papagal am pierdut 16 ani fata de alte tari. Cum ziceam, as fi vrut sa fiu de varsta mea actuala pe vremea revolutiei (23 ani) si cu un minim de bani pusi de o parte. La schimbarea brutala a unui regim este cel mai usor sa faci bani. Daca te misti repede poti sa pui mana pe multe intreprinderi si apoi sa incepi sa influentezi economia unei intregi tari si sa fii imposibil de oprit. Asa s-au facut banii grei in tara noastra. Nu cred ca a fost vreunul genial care sa-si scoata vilele si jeepurile din munca cinstita. A, ca dupa ce si-a consolidat pozitia a inceput sa lucreze perfect legal si moral asta e altceva… dar mai toti greii actuali din tara noastra au avut kick startul pana in ‘95 cand a fost haos. De ce au atacat americanii Iraqul? Daca astia ai nostrii au reusit sa-si faca averi colosale pe urma caderii comunismului, hai sa ne gandim ce se va intampla acolo cu atata petrol… Acum doar banul conteaza… nimic mai mult. Asta e scopul final pentru oricine. Businessul. Cum sa fac sa-mi maresc profitul… nu conteaza pe cine omor sau ruinez.

Am racit. Ma doare nitel capul si imi curge nasul. Trebuie sa repar niste buguri la un proiect si pur si simplu nu pot sa ma concentrez… imi adun ideile greu. Poate acest entry in blog ma va relaxa un pic…

Ce s-a intamplat lately? Pai am luat carnetul auto B si am fost la munte 2 zile. Pe plan profesional sunt blocat de un proiect de baze de date (I am really starting to hate those) si nu pot sa imi continui R&Dul in domenii cu adevarat interesante (MTS for Symbian, SMC finalization etc).

Ok… let’s take it from the top. Am inceput scoala auto cam acum un an. Am terminat-o prin martie si primul examen l-am avut prin aprilie. In “inteligenta mea infinita” am zis ca nu am ce sa imi invat pentru sala… deh cat de greu poate sa fie? Bum… am picat sala – 21 puncte. Am zis… eh asta e… oricum nu prea am ce conduce. Am o Dacie 1300 facuta cadou