Stau in camera singur. In infinita-mi singuratate am vazut filmul lacrimi de iubire… God in halul asta am ajuns. De fapt nu e corect. A fost un film ok… prea ok pentru ce s-a facut in Romania (exceptand clasicile). La noi se da non stop cu “arta neinteleasa” cum imi place sa-i zic eu. Prea putine sunt filmele bune care nu iti amintesc de stupiditatea acestui popor, de viata de la tara si asa mai departe. Personal nu am putut sa suport Morometii. Si cum ziceam, am vazut lacrimi de iubire… facut dupa serial – ca la americani. Se pot observa o gramada de stangacii specific romanesti (sunetul in filmele romanesti este penibil de fiecare data – nu ma refer la coloana sonora), dar overall a iesit ceva frumos. Fac ce fac si tot ma intorc la tarisoara noastra – traiesc in ea si asta imi mananca tot timpul (stim noi de la cine e).
Romania este incredibila – http://www.fightersoft.ehost.us/pics/index.php. Totusi nu inteleg de ce noi aici nu am putut sa ne bucuram si noi de ea… sa avem o viata linistita si sa fim fericiti. Nu inteleg, de ce dupa atat timp cand in sfarsit reintram in Europa nu suntem si noi mai veseli, mai impacati cu noi insine. Nu inteleg de ce dupa ce a cazut URSSul Moldova nu s-a unit cu Romania. Pentru ce au murit si pentru ce s-au chinuit atat “inaintasii” nostrii? Pai cred ca daca Mihai Viteazul ar fi putut sa calatoreasca in timp pe 1 ianuarie 2007 ar fi plans de bucurie… in sfarsit suntem si noi europeni, nu ne mai deranjeaza nimeni, nu ne mai ameninta nimeni. Si totusi… parca nimanui nu-i pasa… “ehehhe intram in …uie” – nu mai asta putem sa zicem si ne e frica de preturile mari care tot ameninta sa apara. S-a pierdut acel feeling comun… acea identitate nationala… acum se poate intampla orice ca este business as usual. Ce conteaza ca UDMR-ul partid prezent in parlament, senat si guvernul Romaniei pune coroane de doliu de ziua Nationala? Cum de nu se intampla absolut nimic?! De ce tacem? De ce nu ne intereseaza ca absolut nimeni nu o ia pe coaja pentru ce a facut dupa revolutie? Cu totii stim ca s-a furat in draci… de ce tinem in noi? Nu pot sa pricep de ce suntem atat de inerti… atat de prosti pana la urma? Cum e posibil ca intr-o tara in care nimeni nu e multumit sa nu fie prezenta la vot? Cum dracu facem noi de ne chinuim mii de ani pentru un lucru si atunci cand il avem nu ne intereseaza? Ce rau imi pare ca am fost mic cand a fost revolutia. Aveam 7 ani. Eram acasa cu tata (lucra in schimbul de seara) si mama a fost la un “meeting” impreuna cu colegele si colegii ei in actuala piata a revolutiei pentru a-l asculta pe Ceausescu. Exact asta a fost d-day cand au inceput sa-l injure cei din multime si au pus tancurile cu apa pe ei. Si cum ziceam, eram acasa cu tata si vine mama gafaind… noi… ahhaha ce faci ma? alergi? Saraca incerca sa explice ca a inceput revolutia ca trageau aia cu tunurile cu apa, ca se calca lumea in picioare si noi nu credeam. Peste cateva ore l-am vazut la TV pe Iliescu… idiotul dracului. Din cauza acestui papagal am pierdut 16 ani fata de alte tari. Cum ziceam, as fi vrut sa fiu de varsta mea actuala pe vremea revolutiei (23 ani) si cu un minim de bani pusi de o parte. La schimbarea brutala a unui regim este cel mai usor sa faci bani. Daca te misti repede poti sa pui mana pe multe intreprinderi si apoi sa incepi sa influentezi economia unei intregi tari si sa fii imposibil de oprit. Asa s-au facut banii grei in tara noastra. Nu cred ca a fost vreunul genial care sa-si scoata vilele si jeepurile din munca cinstita. A, ca dupa ce si-a consolidat pozitia a inceput sa lucreze perfect legal si moral asta e altceva… dar mai toti greii actuali din tara noastra au avut kick startul pana in ‘95 cand a fost haos. De ce au atacat americanii Iraqul? Daca astia ai nostrii au reusit sa-si faca averi colosale pe urma caderii comunismului, hai sa ne gandim ce se va intampla acolo cu atata petrol… Acum doar banul conteaza… nimic mai mult. Asta e scopul final pentru oricine. Businessul. Cum sa fac sa-mi maresc profitul… nu conteaza pe cine omor sau ruinez.
Nu ma intelegeti gresit iubesc democratia si cred ca impreuna cu capitalismul sunt singurele alternative pentru omenire. Totusi… acestea trebuiesc construite pe niste valori alese bine. Este posibil sa justifici un razboi pentru a obtine un profit mai mare? Este normal sa furi 16 ani din dezvoltarea unei tari ca sa iti faci tu o viata mai buna? Voi ati face asa ceva daca ati avea sansa? Si cu toate astea continuam sa trecem cu vederea… parca suntem niste vite controlate de cativa si that’s it… Si e urat… suntem in mileniul 3… ne credem atat de tari, am aterizat pe luna, avem dispozitive care ne permit sa comunicam cu oricine din orice colt al lumii si o gramada de alte minuni. Totusi… de ce inca este posibil sa existe atatea parti negative. Poate suntem niste fiinte ale extremului… si asta ne e natura.
Cu toate acestea eu sunt optimist. Cred ca Romania va avea o crestere a economiei vertiginoasa dupa integrarea in Uniunea Europeana, cred ca vom continua explorarea spatiului, cred ca suntem pe cale sa facem niste descoperiri incredibile in domeniul stiintei, cred ca omenirea este pe un trend ascendent (mereu a fost) foarte accelerat. Totusi e greu cateodata sa nu te opresti si sa vezi mizeria din jurul tau dar e bine sa-ti amintesti ca aceasta se poate curata usor si cel mai important este sa inveti din greseli. Pericolul la noi este “click ignore”. Suntem atat de fed-up incat nu ne mai intereseaza nimic… si asta este exact ce vor ei!
Si la cat de nemultumiti suntem noi romanii, am vazut ceva care aproape ca mi-a dat lacrimile. De 1 decembrie am deschis intamplator SMC Remote Chatul. Pentru cei care nu cunosc, exista doua servere SMC (high si low) aflate in stadii de beta testing care fac streaming de continut live de la posturile tv romanesti (mai multe detalii pe http://www.fightersoft.ro/smcenter/index.htm. Pe stream era ceremonia de la Alba Iulia si pe chat apareau mesaje gen “La multi ani Romania, din Montreal”, “La multi ani Romania, din New York”, din Los Angeles, Tokyo, Roma, Barcelona, Paris, Londra, Timisoara, Iasi, Bucuresti, Chisinau, Kiev”… peste tot. A fost pur si simplu emotionant. Atata lume impreuna cu familiile, din atatea colturi ale lumii priveau acelasi lucru – ziua nationala a Romaniei. A fost unul dintre putinele momente in care am spus in sine ca sunt mandru ca sunt roman si ca am reusit sa creez un soft care sa genereze atatea sentimente calde.
Sa aveti o zi excelenta, oriunde v-ati afla!